puteti sa va inscrieti site-ul absolut gratuit
-
RSS Feeds : Centrale-termice.ro :
-
BDR THERMEA este acum detinuta 100% de FUNDATIA REMEHA - 09-11-2011
Grupul BDR THERMEA, producator de echipamente termotehnice, anunta ca REMEHA GROUP BV, compania mama, a achizitionat pachetul de 40% din actiunile BDR THERMEA detinute de BRAVE B LUX SA, companie administrata de fondul de investitii BC PARTNERS.
Finalizarea procesului de achizitie a avut loc in data de 31 Octombrie 2011. Prin aceasta actiune, REMEHA GROUP BV (detinuta de Fundatia REMEHA "STICHTING AANDELEN REMEHA") a devenit unicul actionar al grupului BDR THERMEA.
Grupul BDR THERMEA a fost fondat in toamna anului 2009 prin fuziunea dintre DE DIETRICH REMEHA GROUP si BAXI GROUP. La acea data, 60% din actiunile BDR THERMEA erau impartite dupa cum urmeaza: 40% administrate de fondul de investitii BC PARTNERS si 60% detinute de Fundatia REMEHA.
Totodata, la jumatatea anului 2011, BDR THERMEA a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al companiei BAYMAK din Turcia, care pana atunci a fost un joint-venture intre BDR THERMEA si Dr. Murat Akdogan. BAYMAK reprezinta pe piata de profil din Turcia a doua mare companie producatoare de echipamente termotehnice.
BDR THERMEA este unul din liderii mondiali in furnizarea de servicii, producerea si distribuirea de echipamente termotehnice, operand pe o piata a carei valoare depaseste 16 miliarde de euro vanzari anuale. Grupul are peste 7000 de angajati in Europa si o cifra de afaceri de peste 1.8 miliarde de euro, fiind clasat pe locul 3 la nivel european. BDR Thermea detine si comercializeaza in Europa unele din cele mai de succes brand-uri ale industriei termotehnice, printre care: De Dietrich, Baxi, Remeha, Heatrae Sadia, Brötje, Potterton, Chappée, BaxiRoca si Baymak.
Scopul Grupului este sa ofere produse si servicii inovative si de inalta calitate atat pietei curente cat si pietelor noi. Pentru a indeplini aceasta promisiune, grupul BDR Thermea va adera la gamele de produse existente si concomitent va explora oportunitati pentru a furniza in permanenta clientilor sai servicii si tehnologii de ultima generatie.
-
Principii de baza incalzirea pe lemne - De ce sa optam pentru incalzirea cu lemne? - 26-08-2011
1 Revizuirea modului de gandire in privinta
economisirii energiei
Prin dezvoltarea permanenta a retelei de alimentare cu
surse de energie fosila, gaze naturale si combustibil lichid,
si datorita unei evaluari ecologice unilaterale, combustibilii
solizi au avut in ultimele decenii reputatia unei surse de
energie "murdare" si "invechite". Instalatiile moderne cu
cazane de incalzire cu peleti, sprijinite de un mod de gandire
revizuit in privinta economisirii de energie, demonstreaza
acum contrariul. Acest document doreste sa ofere
proiectantului si producatorului de sisteme de incalzire o
baza pentru proiectarea adecvata si executarea instalatiilor
moderne cu cazane de incalzire cu peleti.
in discutia privind sursele de energie, protectia mediului si
a climei, tema referitoare la combustibilii ecologici si
regenerativi castiga o insemnatate tot mai mare. in
general, atentia se concentreaza momentan pe utilizarea
energiei solare. insa si combustibilul pe baza de lemn sau
in special acest tip de combustibil cu caracteristica de
inmagazinare a energiei solare prezinta avantaje
hotaratoare fata de alte surse de energie ? indeosebi cele
fosile.
Ardere CO2 neutra
La ardere, lemnul emana exact aceeasi cantitate de dioxid
de carbon (CO2) care a fost absorbita in faza de viata.
Dioxidul de carbon este mentinut in circuit prin intermediul
procesului de fotosinteza: Plantele si copacii absorb in
timpul cresterii CO2, substante minerale, apa (H2O) si
lumina solara si elibereaza in schimbul acestora, printre
altele oxigen (O2) in mediul inconjurator (in figura 1).
Petrolul si gazul, ca surse de energie fosile au integrate in
ele carbonul de milioane de ani. La arderea lor, care in
zilele noastre este in cantitati extrem de mari, nu are loc un
circuit de CO2 in comparatie cu arderea lemnului.

Figura 1 Fotosinteza si circuitul de CO2
1 Putrezirea
2 Arderea
1) Clorofila
Forma de energie regenerativa
Lemnul este o materie prima care creste din nou si o sursa
de energie, care printre altele, prin intermediul energie
solare, se reface in permanenta. De aceea, la arderea lemnului
este eliberata energia solara "inmagazinata". La o
gestionare durabila a padurilor exista mereu lemn care
poate fi utilizat ca materie prima si combustibil. Gestionarea
durabila contribuie in acelasi timp la protejarea si
mentinerea sistemului ecologic al padurilor, de o importanta
vitala pentru oameni.
Costuri de energie scazute pentru pregatire si
utilizare ecologica
Lemnul exista la nivel local si de aceea nu trebuie
transportat pe distante lungi, ceea ce ar duce eventual la
poluarea mediului. Prelucrarea lemnului in combustibil
presupune cheltuieli reduse de energie in comparatie cu
alte surse de energie si nu necesita tehnologii speciale.
Transportul si depozitarea lemnului se face fara riscuri
deosebite pentru mediul inconjurator. Pe langa avantajele
mentionate mai sus si toate celelalte pe care le prezinta
lemnul ca sursa de energie, trebuie tinut cont de faptul ca
in Romania, in conditiile unei gestionari durabile a
padurilor, numai o parte din consumul actual de energie
primara poate fi acoperit de lemn. De aceea, lemnul
constituie numai una dintre formele de energie, pe care
populatia trebuie sa invete sa le utilizeze in mod
corespunzator in viitor. Dintre toate sursele de energie
alternative regenerabile, lemnul este sursa cu potentialul
cel mai mare intr-un interval scurt si care este usor
utilizabil.
2 Sursa de energie: lemnul
Lemnul utilizat ca material de incalzire provine din diferite
surse. Cea mai mare parte o reprezinta lemnul provenit din
gestionarea durabila a padurilor, precum si produse
secundare din industria de prelucrare a lemnului. in plus,
se utilizeaza si lemnul batran, lemnul de campie si lemn
umed, precum si lemnul din asa-numitele culturi care
cresc repede pe suprafete agricole.
Lemnul cu valoare energetica este tratat inainte de
utilizare pentru a simplifica depozitarea si arderea
acestuia. Aceasta tratare include uscarea si pregatirea ca
lemn despicat, aschii sau peleti din lemn.
| Lemn cu valoare energetica |
Exemple |
Forma de pregatire |
| Lemn de padure |
Lemn subtire, varfuri si ramuri, calitate inferioara |
Lemn despicat, aschii de lemn |
| Produse plane rezultate de la
debitarea cu ferastraul si resturi
de lemn provenite din industrie |
Scoarta, rumegus provenit din debitarea cu ferastraul si din
rindeluire, lemn de capat, aschii |
Aschii de lemn, peleti/brichete din lemn |
| Lemn de campie si lemn umed |
Resturi provenite de la taierea tufelor, a zonei verzi din apropierea
strazilor |
Lemn despicat, aschii de lemn |
| Lemn batran |
Lemn provenit de la demolari, mobile |
Lemn sfaramat, aschii de lemn |
| Culturi care cresc repede |
Culturi de plop si salcie |
Aschii de lemn |
Tab. 1
2.1 Lemn despicat

Figura 2
Lemnul despicat, ca forma clasica de combustibil, provine
in cea mai mare parte din ramuri groase si bucati de
trunchi din lemn de padure si campie. Este utilizat mai ales
lemn de calitate inferioara si lemn subtire, care este dificil
de vandut pentru un alt scop. Proprietarii padurilor private
utilizeaza partial si lemn de calitate superioara pentru
aprovizionarea proprie cu lemn de foc.
2.2 Aschii de lemn

Figura 3
Pentru producerea aschiilor de lemn se toaca, cu ajutorul
masinilor lemn de padure, lemn de campie si lemn umed,
resturi de lemn provenite din industrie si lemn din culturi
care cresc repede. Aschiile de lemn provenite din lemnul
de padure provin in principal din sortimente inferioare,
material provenit din coroana si ramuri, precum si bucati
de lemn de calitate inferioara (de exemplu lemn putrezit
sau foarte curbat).
2.3 Peleti din lemn

Figura 4
La fabricarea peletilor de lemn se utilizeaza in special faina
rezultata din debitarea cu ferastraul si rumegus din
rindeluire provenite din industria de prelucrare a lemnului.
Aceste reziduuri de lemn obtinute in mod natural se usuca
si se preseaza sub forma de cilindri mici, numiti peleti. La
presare nu se utilizeaza niciun adeziv chimic, lignina
existenta in lemn produce imbinarea, in conditiile unei
presiuni corespunzator de mare. Singura substanta
ajutatoare permisa ce poate fi adaugata la presare este o
solutie suplimentara pe baza de plante cu o concentratie
de maxim 2%, ca de exemplu amiloza.
2.4. Comparatie intre combustibilii pe baza de lemn
| Cantitate |
Unitatea de
masura |
Lemn despicat |
Aschii de lemn |
Peleti din lemn
(conform EN 14961-2
A1) |
Fag
uscat la aer
[RM] |
Molid
uscat la aer
[RM] |
Fag
uscat la aer
[SRM] |
Molid
uscat la aer
[SRM] |
[m3] |
[t] |
| Continutul de apa
(W) |
|
15–20 |
15–201) |
?10 |
| Greutatea (la W) |
kg/BE2) |
474 |
322 |
271 |
184 |
650 |
1000 |
| Continutul de cenusa |
% |
~ 0,6 |
~ 0,8 |
~ 0,5?10 |
~ 0,5?10 |
?7 |
| Valoare energetica
(la W) |
kWh/kg |
4,0 |
4,2 |
4,0 |
4,2 |
?4,6 |
| Valoare energetica
(la W) |
kWh/BE2) |
1896 |
1342 |
1084 |
767 |
2990 |
4600 |
| Cantitatea
echivalenta
de energie |
l (ulei)/BE2) |
190 |
134 |
108 |
77 |
309 |
475 |
| m3 (gaz)/BE2) |
19 |
13 |
11 |
8 |
31 |
48 |
Tab. 2 Valori comparative intre lemnul despicat, aschiile de lemn si peletii din lemn
1) in practica, materialul are deseori un continut mai mare de apa si, ca urmare, valori energetice inferioare
2) Unitatea de referinta (BE): RM = metru cub, SRM = metru ster
3. Peleti din lemn
3.1. Istoricul dezvoltarii peletilor din lemn
Peletii obtinuti din rumegusul provenit de la debitarea cu
ferastraul au fost utilizati la inceput pentru instalatiile
industriale. Abia dupa criza mondiala a petrolului din anii
'70 s-a ajuns la aceasta idee, deoarece se cautau surse
de energie alternative si mai convenabile din punct de
vedere al pretului. Prima fabrica de peleti s-a construit la
mijlocul anilor '70 in statul american Oregon.
Motivat de intrebarea cum ar putea functiona o instalatie
ecologica de incalzire cu lemne la fel de confortabil ca si
o instalatie de incalzire cu combustibil lichid sau cu gaz,
americanul Jerry Whitfield, inginer in domeniul avioanelor,
a inventat in 1983 primul camin cu peleti pentru uz casnic.
in anul 1984 el si-a prezentat prototipul la Targul din
Nevada. Acesta a putut convinge peste 1000 de
persoane interesate de ideea sa, carora le-a explicat
modul in care combustibilul pe baza de lemn poate fi
utilizat fara a fi necesara taierea anevoioasa a lemnului.
Piata de peleti din Europa s-a dezvoltat mai intai in
Scandinavia. in special Suedia si Danemarca au avut un
rol de pionierat in dezvoltarea instalatiilor de incalzire cu
peleti. La inceputul anilor '90, peletii au fost utilizati in cele
mai multe tari, mai intai in instalatiile de dimensiuni mari,
apoi cu timpul au fost folositi si pentru uz casnic.
Imediat dupa ce in mijlocul anilor '90 clientii austrieci au
descoperit acest tip combustibil, peletii au fost folositi tot
mai des si in Germania pentru producerea de caldura.b
3.2. Ce sunt peletii din lemn?
Peletii din lemn sunt fabricati din 100% lemn natural.
Acestia sunt fabricati in cea mai mare parte din rumegus
provenit din rindeluire sau debitarea cu ferastraul, un
produs secundar rezultat din industria de prelucrare a
lemnului. Deoarece sunt folosite numai materii prime
locale, transportarea se efectueaza doar pe distante
scurte.
Peletii din lemn constituie un combustibil standardizat (in
Germania DIN 51731 si DIN Plus, in Austria normele
M7135, M7136, M7137). in viitor, peletii vor fi impartiti in
trei clase, in conformitate cu norma europeana
EN 14961-2 (Editia 2010). Pentru consumatorul privat
sunt relevante clasele de calitate A1 si A2. Clasa A1 este
cea mai inalta clasa de calitate, cu cel mai mic continut de
cenusa si cu valorile cele mai stricte. Pentru clasa A2 se
poate utiliza un spectru mai larg de materie prima, ceea ce
implica un continut mai mare de cenusa.
Consumatorul poate recunoaste calitatea peletilor si in
certificatul ENplus al Institutului german pentru peleti
(DEPI). DEPI a creat sistemul de certificare ENplus pentru
o protectie cuprinzatoare a consumatorului:
Pentru a realiza o garantie completa a calitatii si o transparenta
intre producator si consumator si a permite o
comparatie la nivel international, institutul verifica nu
numai calitatea peletilor, ci si aspecte legate de comercializare
si logistica. Astfel, peletii ENplus indeplinesc
criteriile de calitate cerute in viitor, mai severe decat standardele
nationale impuse pana acum.
Urmatoarele caracteristici de calitate diferentiaza peletii in
"superiori" si "inferiori":
- Peleti superiori
- suprafete netede, lucioase
- lungimi uniforme
- continut redus de praf
- se scufunda in apa
- Peleti de calitate inferioara
- suprafete crapate, aspre
- lungimi foarte diferite
- continut mare de praf
- plutesc in apa
| Parametrul |
Unitatea
de
masura |
ENplus-A1 |
ENplus-A2 |
| Diametru |
mm |
6 (± 1) |
6 (± 1) |
| Lungime |
mm |
3,15 ?L ?401) |
3,15?L? 401) |
| Densitate in vrac |
kg/m3 |
?600 |
?600 |
| Valoare energetica |
MJ/kg |
?16,5 |
?16,5 |
| Continutul de apa |
% |
?10 |
?10 |
| Continut de particule
fine |
% |
?12) |
?12) |
| Rezistenta mecanica |
% |
?97,53) |
?97,53) |
| Continutul de cenusa4) |
% |
?0,7 |
?1,5 |
| Temperatura de
inmuiere a cenusii |
°C |
?12000C |
?11000C |
| Continutul de clor4) |
% |
?0,02 |
?0,03 |
| Continutul de sulf4) |
% |
?0,05 |
?0,05 |
| Continutul de azot4) |
% |
?0,3 |
?0,3 |
| Continutul de cupru4) |
mg/kg |
?10 |
?10 |
| Continutul de crom4) |
mg/kg |
?10 |
?10 |
| Continutul de arsen4) |
mg/kg |
?1 |
?1 |
| Continutul de cadmiu4) |
mg/kg |
?0,5 |
?0,5 |
| Continutul de mercur4) |
mg/kg |
?0,1 |
?0,1 |
| Continutul de plumb4) |
mg/kg |
?10 |
?10 |
| Continutul de nichel4) |
mg/kg |
?10 |
?10 |
| Continutul de zinc4) |
mg/kg |
?100 |
?100 |
Tab. 3 Date tehnice pentru peletii din lemn conform
EN 14961-2 si certificarea ENplus
1) Maxim 1 din peleti pot sa fie mai lungi de 40 mm, lungimea
maxima 45 mm
2) Particule < 3,15 mm, continut de particule fine masurat la ultimul
loc inainte de predarea marfii sau la livrarea marfii in saci la
consumatorul final.
3) La masuratorile efectuate cu testerul Ligno este valabila valoarea
limita de ?97,5%
4) in stare uscata
3.3. Fabricarea peletilor din lemn
Rumegusul netratat provenit din rindeluire sau debitarea
cu ferastraul este comprimat la mare presiune, fara
adaosuri de adezivi chimici-sintetici. Materia prima folosita
la fabricarea peletilor din lemn este un produs rezidual
provenit din industria de prelucrare a lemnului si, ca
urmare, este disponibil la un pret avantajos. Deoarece
calitatea rumegusului utilizat este importanta pentru un produs final de calitate superioara, se efectueaza
controale de calitate, incepand cu preluarea rumegusului,
prepararea acestuia si pana la obtinerea peletilor finali.
Materialul presat, bine comprimat, reprezinta un
combustibil omogen si natural.
La peletare, rumegusul de lemn este presat cu valturi
printr-o matrita. Aici este esential ca presa sa poata
prelucra in orice moment o materie prima cu proprietati
identice. Astfel, trebuie asigurata mai intai o dimensiune
uniforma a granulelor si o umiditate reziduala uniforma a
rumegusului. Pentru aceasta, inainte de presare
rumegusul este trecut printr-un uscator cu banda. in plus,
la presare trebuie tinut cont si de tipul lemnului. Calitatea
peletilor depinde si de modul de manevrare din hala de
productie, in vehiculul de transport si pana la depozitul de
peleti al consumatorului.
Macinarea
Faina si rumegusul provenite de la debitarea cu ferastraul,
rumegusul din rindeluire sau aschiile de lemn ? toate produsele
secundare (in afara de scoarta) rezultate din fabrica
de cherestea reprezinta materia prima pentru
producerea peletilor din lemn si pot fi prelucrate intr-o
instalatie de fabricat peleti (in figura 5, poz. 1). Materialele
nedorite, ca de exemplu pietre si bucati de metal, sunt sortate
prin intermediul unei site sau a unui sortator pentru
metal (poz. 2). Materia prima mai lunga este tocata mecanic
in bucati mai mici, care apoi sunt macinate cu ajutorul
unei mori cu ciocane, pentru a sfarama mai bine lignina
existenta in lemn (poz. 3). Astfel, toate reziduurile de lemn
vor avea o dimensiune unitara , in mod ideal, de patru
milimetri.
Uscarea
Conditia preliminara la peletare este uscarea materialului.
Pentru aceasta, continutul de apa din reziduurile de lemn
trebuie redus cu ajutorul unui uscator cu banda sau cu
tambur pana la aproximativ 10 (in figura 5, poz. 4). Cu cat
materialul final este mai uscat, cu atat economia de energie
si de cheltuieli in procesul de productie va fi mai mare.
Materialul uscat este depozitat intermediar intr-un siloz
(poz.5). Aceasta este o etapa intermediara intre uscare si
peletare. Avantajul este ca, in cazul opririi unei etape de
productie inainte sau dupa uscare, nu este necesara oprirea
procesului si astfel este asigurat randamentul economic
si tehnic al instalatiei.
Conditionarea
Pentru a fluidiza lignina, care uneste materialul formand
mai tarziu peletii, rumegusul aflat in dispozitivul de
conditionare este prelucrat cu abur fierbinte (in figura 5,
poz. 6). Unii producatori sprijina proprietatile de legare
prin adaugarea de amiloza (concentratie sub 2 ). Astfel,
calitatea peletilor, randamentul de presare, precum si
fiabilitatea matritelor cresc, iar cheltuielile de energie
scad. in continuare, materialul tocat si omogenizat este
transportat intr-un depozit intermediar (poz. 7).
Peletarea
Cu matrita de peletare (in figura 5, poz. 8), materia prima
prelucrata anterior este presata in peleti. in matrita se
gasesc canale de presare. Cu ajutorul unor role speciale,
numite role Koller, rumegusul este presat cu presiune
mare prin canale. Pentru aceasta, presiunea de presare
trebuie sa fie intotdeauna mai mare decat forta de frecare
a peletilor in canal. Datorita temperaturii crescute in procesul
de presare, lignina leaga materialul, astfel incat va
rezulta un produs presat in forma canalului de presare. La
capatul canalului sunt montate cutite care taie materialul
presat in peleti de lemn, la lungimile dorite. Dupa aceea,
peletii sunt transportati la racitor (poz. 9) pentru a fi raciti
la 25 °C si apoi reuscati. Resturile precum materialul
nepresat si praful sunt sortate prin cernere si pot fi apoi
prelucrate din nou in peleti (poz. 10). in sfarsit, peletii finiti
sunt ambalati in saci si incarcati in cuva camionului pentru
transportul peletilor sau depozitati intermediar intr-un siloz
(poz. 11).

Figura 5 Desfasurarea procesului de productie a
peletilor din lemn
A Livrarea materiei prime
B Transportul la consumatorul final
- Banda rulanta
- Sortator de metale si obiecte grele
- Moara cu ciocane
- Instalatie de uscare
- Siloz uscare
- Dispozitiv de conditionare
- Recipient de maturare
- Presa matrita
- Racitor
- Sita
- Siloz de peleti
3.4. Livrarea si depozitarea peletilor din lemn
Peletii pot fi depozitati in depozite acoperite si uscate.
Deoarece peletii au o densitate in stiva mult mai mare
decat aschiile de lemn ? , de aproximativ 650 kg/m3, deci
o densitate de circa trei ori mai mare decat cea a aschiilor
de lemn de molid sau fag ? peletii pot fi depozitati intr-un
spatiu mult mai mic, intrucat suprafata de depozitare
necesara pentru o unitate de energie este relativ redusa.
in plus, la un depozit de peleti nu este necesara o aerisire
cu volum mare, deoarece continutul de apa al peletilor
este de cel mult 10 . Protejarea impotriva umiditatii din
exterior este insa deosebit de importanta la peleti, deoarece
ei se pot descompune si mucegai. in afara de
aceasta, arderea este cu atat mai buna cu cat materialul
este presat stabil si bine uscat.
Depozitarea si preluarea manuala
Tipul depozitului depinde de modul de transport al
peletilor la locul de ardere: daca peletii sunt transportati
manual, cu roaba, in saci sau galeti, de exemplu la un
semineu cu peleti, este suficient de exemplu un depozit
uscat, usor accesibil.
Pentru depozitare sunt indicate urmatoarele
- saci mici cu un volum de 15 kg pana la 20 kg
- cutii mari de carton asezate pe paleti de unica folosinta
(circa 850 kg)
- saci mari individuali sau in pachet multiplu cu un volum
de circa 800 kg pana la 1200 kg
- containere reutilizabile
- silozuri de peleti.
Depozitarea si preluarea automata
Din motive de confort, majoritatea instalatiilor centrale de
incalzire cu peleti din lemn sunt dotate in prezent cu
incarcatoare continue, mecanizate pentru combustibil.
Peletii sunt livrati in vehicule speciale si descarcati
pneumatic printr-un furtun flexibil in depozitul de peleti. in
vederea asigurarii unei calitati cat mai bune a peletilor,
pentru furnizorii de combustibil au fost stabilite anumite
cerinte privind procesele de depozitare si manevrare.
Pentru depozitare sunt indicate urmatoarele
- Silozuri de peleti
- depozite cu evacuare cu podea inclinata, de exemplu
- rezervoare subterane.
Silozurile de peleti: in principiu, silozurile utilizate pentru
peleti sunt aproape identice cu cele folosite pentru aschii
de lemn. Componentele mobile precum dispozitivele de
amestecare cu palete sau podelele transportoare nu sunt
necesare la silozurile pentru peleti; este suficienta o
evacuare in forma de palnie prevazuta cu un robinet de
inchidere. Prin intermediul unei palnii in forma de melc sau
a unei ecluze pentru curentul de aer, care de regula se
varsa in evacuare, are loc transportul mecanic sau
pneumatic spre instalatia de ardere.
O varianta de depozitare, mai convenabila ca pret o
reprezinta silozurile textile, de exemplu recipiente suspendate
cu pereti din material textil si material plastic, care
sunt disponibile cu dimensiuni de pana la circa 3 × 3 m si
care pot fi montate la inaltimi de pana la 5 m. La depozitarea
peletilor in astfel de silozuri textile, printre altele reprezinta
un avantaj peretele silozului, care permite circulatia
aerului: materialul textil care actioneaza ca un filtru, astfel
incat acesta sa fie strabatut numai de aerul curat. in acest
fel, la umplerea pneumatica intalnita de obicei la peleti, nu
este neaparat necesara o aspirare suplimentara a aerului
suflat la transport. in plus, eventualele poduri formate in
interiorul combustibilului, care sunt insa rar intalnite la
peleti, pot fi desfacute usor prin lovituri aplicate in materialul
textil.
Incaperile de depozitare: Depozitarea peletilor in
incaperi speciale este adeseori necesara la consumatorul
final. De obicei, in acest scop sunt modificate pivnite din
imediata apropiere a incaperii in care este amplasata
instalatia de ardere. Aceasta incapere ar trebui sa fie
delimitata de un zid exterior al cladirii, chiar daca umplerea
se va face cu furtunul flexibil. Utilizarea incaperilor de
depozitare relativ inalte poate fi facuta printr-o umplere
pneumatica.
Rezervoare subterane: in cladirile in care nu este
posibila depozitarea peletilor, aceasta se poate face in
rezervoare subterane, construite in pamant, in forma
cilindrica sau sferica. in acest sens, sunt montate
recipiente din otel-beton sau din rasina poliesterica
intarita cu fibra de sticla, la o adancime de circa 0,8 m.
Numai gura putului va ajunge in acest caz pana la
suprafata. Umplerea rezervoarelor subterane se face ca si
la camerele de depozitare din interiorul cladirilor, prin
partea superioara, pneumatic, prin intermediul a doua
stuturi de racordare pentru furtun. Conductele
pneumatice de preluare se afla sub pamant.
3.5. Sisteme de preluare si incarcare pentru lemn
despicat, aschii de lemn si peleti din lemn
Daca instalatia de incalzire urmeaza sa functioneze
automat, trebuie sa fie disponibil un sistem care
transporta in mod automat combustibilul din siloz sau din
incaperea de depozitare in instalatie. Tabelul urmator
descrie sistemele de preluare si incarcare, care sunt
utilizate de obicei la arzatoarele cu incarcare automata.
| Sistemul de evacuare |
Suprafata
depozitului |
Dimensiunile depozitului |
Tipul materialului de depozitat |
Utilizarea
obisnuita
[kW] |
| Podea inclinata/ evacuare in
forma de palnie |
rotunda
patrata |
Ø pana la circa 4 m
lungimea de pana la 10 m,
latimea de pana la 4 m |
Peleti din lemn, combustibil
granulat cu proprietati bune de
curgere (inadecvat pentru aschiile
de lemn) |
10?250 |
| Dispozitiv de amestecare cu
palete |
rotunda,
patrata |
Ø 1,5 m pana la 4 m |
aschii de lemn fine/medii (care pot
fi presarate), peleti din lemn |
25?1000 |
| Melcul conic |
rotunda
(patrata) |
Diametrul de oscilare 2 m
pana la 5 m |
aschii de lemn uscate, fine pana la
medii, cu lungimi de pana la circa
50 mm |
50?1000 |
| Melc de rotire sau evacuare |
rotunda
(patrata) |
Ø 4 m pana la 10 m |
aschii de lemn fine pana la mediu
cu lungimi de pana la 100 mm,
rumegus |
50?1000 |
| Banda rulanta |
dreptunghiulara,
alungita |
nicio delimitare (podele
transportoare paralele) |
obiecte usoare pana la foarte
grele, chiar si grosiere |
>250 |
Tab. 4 Sisteme de preluare si incarcare pentru lemn despicat, aschii de lemn si peleti din lemn
-
Lansare magazin online dedicat aparatelor de aer conditionat LG ART COOL - 11-04-2011
SC Instarom Instalatii Romania SRL, partener oficial LG in Romania, lanseaza magazinul online dedicat aparatelor de aer conditionat LG gama ART COOL, oferind toate modelele disponibile din cea mai apreciata categorie de echipamente atat de catre utilizatorii finali cat si de catre arhitecti, designeri, ingineri, specialisti si instalatori.
www.lgartcool.ro
Magazinul este structurat foarte bine si permite alegerea solutiilor intr-un mod intuitiv, atat pentru variantele monosplit cat si pentru sistemele multiplit mai complexe. Este totodata si o buna unealta de realizare a estimarilor de costuri in faza de proiectare beneficiind de facilitatile de salvare de liste tip wishlist. Livrarea echipamentelor se poate face in toata tara, reprezentand astfel o excelenta modalitate de a putea achizitiona echipamente cu un design atragator si de inalta tehnologie pana si in cele mai izolate zone ale Romaniei.
Componenta online este completata si cu prezenta offline care vine cu prezentarea modelelor in showroom-ul din Bucuresti, singurul din tara unde se regasesc toate modelele din line-up. Se poata acorda consultanta in showroom, la telefon, pe email, fiind astfel foarte simplu de configurat orice solutie. Echipamentele comercializate se pot de asemenea instala cu echipe specializate care au urmat cursurile Academiei LG in Romania.
-
Ariston Bis II Prezentare Generala - 14-02-2011

Centrala termica BIS II face parte din gama de centrale cu doua schimbatoare de caldura, avand un schimbator principal de caldura pentru prepararea agentului termic primar si un schimbator secundar de caldura pentru prepararea apei calde menajere. Solutia tehnica este superioara celei cu un singur schimbator de caldura, numit bitermic. Puterea centralei termice este de 24 kW, astfel ea poate prepara apa calda menajera pentru doi consumatori simultan, exemplu: un dus (~7 l/min) si o baterie amestecatoare (~3 l/min). Varianta cu tiraj fortat se poate folosi la incalzirea apartamentelor de bloc, dar si la case de pana la 160 mp.
Noul BIS II, mentine actuala estetica, asigurand aceleasi caracteristici de baza: simplitate, usurinta in utilizare si in acelasi timp introducand noi performante in domeniul:
- performantelor arderii
- tehnologiei
Caracteristici principale:
- competitivitate
- calitate
- performante

Sunt disponibile doua modele: unul cu tiraj fortat BIS II 24 FF ? cod. 3300295 si unul cu tiraj natural BIS II 24 CF ? cod. 3300296.
BIS II ? caracteristici generale si diferente fata de modelul BIS:
- Placa electronica noua
- Sistem de verificare a circulatiei imbunatatit
- Manometru colorat "silk"
- Sistem de umplere manuala imbunatatit
- Placa metalica de baza cu finisare superioara
- Clasa de emisii 3
- IP X5D (versiunea FF)
- IP X4D (versiunea CF)
- Valva de sens preinstalata
- O noua valva cu 3 cai (cu ax de10 mm)
- By pass integrat
- Noua valva de gaz stepper
- Sistem de aprindere imbunatatit
- 3 cicluri de aprindere (doar FF)
- Vas de expansiune de 8 litri
Pentru pret si comanda online urmariti legatura:
Centrala termica Ariston BIS II 24 FF
Despre companie:
80 de ani de dezvoltare in Italia
Industriile Merloni iau nastere in anul 1930, prin deschiderea de catre Aristide Merloni a unei mici fabrici de produse pentru cantarit, in Albacina. La inceputul anilor ?50, acestea isi diversifica productia, accesand si sectorul de incalzire, domeniu in care devine in scurt timp un punct de referinta pentru consumatorii din intreg teritoriul Italiei.
In timpul anilor '80 Industriile Merloni au fost divizate in doua Grupuri multinationale, fiecare cu propriul domeniu de activitate. Ariston Thermo Group s-a orientat catre piata echipamentelor destinate incalzirii si producerii de apa calda menajera in timp ce Indesit Company Spa (Merloni Domestic Appliences) s-a specializat in producerea si distributia de electrocasnice precum masini de spalat, frigidere, aragaze s.a.

Marca Ariston apare in anul 1960 si reuseste ca intr-o perioada scurta de timp sa devina una dintre marcile recunoscute la nivel international. In prezent marca Ariston este perceputa la nivel mondial ca emblema definitorie a echipamentelor de inalta calitate destinate confortului casnic si nu numai. Astfel, Ariston este una dintre marcile de top, fiind exponentul echipamentelor ce reunesc intr-un design rafinat si elegant tehnologii moderne, in permanenta inovatoare, acestea generand performante superioare cu reale economii de energie.
-
Centrala termica Buderus Logamax 24 kW [U052-24K] - 05-08-2010

Logamax U052 este o centrala termica murala pe combustibil gazos, care ofera confort sporit la incalzire si preparare de apa calda menajera. Este disponibila in varianta cu tiraj fortat de 24 kW si 28 kW.
Logamax U052 - format compact, eficienta in functionare si foarte usor de utilizat.
Panou de comanda UBA-H3
Centrala termica Logamax U052 este dotata cu un panou de comanda UBA-H3. Display-ul multifunctional de pe panou afiseaza temperatura apei calde menajere si permite identificarea rapida a eventualelor defecte.
Dimensiuni constructive reduse
Dimensiunile reduse ale centralei Logamax U052 fac posibila montarea acesteia in bucatarii, nise sau alte spatii inguste. Cu o inaltime de numai 735 mm si o latime de 400 mm pentru centrala de 24 kW, respectiv 440 mm pentru centrala de 28 kW si o adancime de 360 mm, centrala ocupa un spatiu minim.
Instalare si intretinere usoare
Centrala murala Logamax U052 poate fi montata in spatii inguste, distanta laterala minima necesara fiind de 1 cm in fiecare parte. Toate componentele sunt accesibile prin partea frontala, eliminandu-se astfel inconvenientele ce pot aparea la interventii pentru intretinere sau service.
Posibilitatea conectarii cronotermostatului RC35 (accesoriu optional)
Centrala permite conectarea cronotermostatului RC35 cu senzor de exterior. Afiseaza temperatura ambianta, data si ora. Cu ajutorul tastelor de functionare zi, respectiv noapte, se seteaza valorile de temperatura dorite. Meniul de " Avertizare de defectiune" permite vizualizarea ultimelor defectiuni aparute, din dispozitivul de inregistrare a defectiunilor.
Avantaje:
- poate fi instalata in spatii inguste datorita dimensiunilor sale compacte (735 x 400 x 360 mm)
- confort sporit de apa calda menajera (**)
- panou de comanda UBA-H3 cu display multifunctional
- posibilitatea conectarii cronotermostatului RC35
- spatiu de montaj redus
- posibilitatea transformarii pe GPL

Preturi:
Centrala termica Buderus Logamax 24 kW
-
Noul model Viessmann Vitopend 100 WH1D - 15-07-2009

Viessmann va face trecerea in acest an de la modelul Vitopend 100 WH1B la modelul WH1D. Noul model va fi diferit la prima vedere de modelul anterior prin panoul de control imbunatatit cu un afisaj digital. Noul modul hidraulic Grundfos este asemanator cu modulul anterior, insa racordarile sunt acum din teava de cupru. Vitopend 100 WH1D continua traditia Viessmann pentru seria Vitopend care a inceput cu multi ani in urma. Vitopend este un model fiabil care a trecut testul timpului si si-a dovedit eficienta si fiabilitatea.

Modificari de la WH1B la WH1D :
- noua unitate hidraulica Grundfos DELTA-IWC
- placa de baza / automatizare in noua carcasa cu display
- cu sistem de siguranta impotriva rotirii accidentale a conductei de alimentare cu gaz
- Clasificare 3 stele din punct de vedere al randamentului
Noua unitate hidraulica Grundfos DELTA-IWC

Noua automatizare:

Sistem de siguranta impotriva rotirii conductei de alimentare cu gaz

Noile modele vor fi disponibile din 15 iulie 2009, dar numai in varianta de 24 kW combi (cu preparare apa calda menajera), tiraj fortat si tiraj natural. Modelele de 31 kW vor fi disponibile din 2010.
Preturi:
Centrala termica murala Viessmann Vitopend100 24 kW WH1D Cod produs: [WH1D017]
Centrala termica murala Viessmann Vitopend100 31 kW WH1DCod produs: [WH1D019]
-
Racordare panouri solare la centrala cu acm instant - 23-09-2008

Se dau: O casa cu centrala termica cu producere apa calda menajera in regim instant.
Se cere: O solutie tehnica facila pentru a utiliza panouri solare in instalatia existenta.
Solutie: Panouri solare cu circulatie naturala.
Aceasta solutie este cea mai simpla si mai economica pentru a beneficia de energia gratuita oferita de soare. Sistemul de panouri solare cu circulatie naturala este usor de montat si nu va pune problema amplasarii unui boiler in casa, boilerul fiind situat deasupra panourilor solare. Acestea se pot monta pe acoperis, terasa sau in fata casei.

Schema de racordare:

Legenda:
A) Apa rece
B) Apa calda
1) Centrala termica cu producere a.c.m. instantaneu
2) Valva închisa
3) Comanda valva cu 3 cai
4) Termometru, termostat digital de control temperatura si comanda valva cu 3 cai.
5) Sonda boiler
Explicatii:
Se inchide robinetul prin care intra in centrala termica apa rece de la retea. Apa rece va intra in centrala prin boilerul sistemului solar.
Iesirea apei din boilerul solar este reglementata de vana cu 3 cai motorizata astfel:
- daca temperatura apei la iesirea din boiler este mai mica decat cea stabilita pe panoul de comanda al vanei motorizate, vana cu 3 cai deschide catre alimentarea cu apa rece a centralei termice. Apa intra in centrala si este incalzita de schimbatorul secundar al acesteia. Avantajul este ca apa din boiler este posibil sa aiba temperatura mai mare decat apa de la retea (nu are temperatura dorita dar tot este incalzita de soare prin intermediul panoului) si asta inseamna ca centrala va trebui sa incalzeasca un Dt mai mic => economie de energie.
- daca temperatura apei este corespunzatoare, vana cu 3 cai deschide direct catre utilizator
Solutia este eleganta si simpla. Nu necesita modificari majore in situatia in care instalatia este deja executata, practic se leaga la iesire apa calda de la centrala termica si se inchide robinetul de alimentare cu apa rece de la centrala. Automatizarea sistemului solar este de dimensiuni mici, iar vana cu 3 cai este deasemenea mica astfel incat sa i se poata gasi rapid loc.
Un alt mare avantaj este ca nu conteaza ce marca este centrala sau ce automatizare are, deoarece nu interactioneaza la nivel logic cu aceasta. Singura interactiune se bazeaza pe automatizarile de baza ale centralelor termice: exista cerere de apa sesizata de fluxostat, daca da, porneste centrala pe preparare apa calda, incalzeste apa atat cat este necesar, temperatura fiind citita de senzorul de apa calda al centralei.
Preturi sisteme de panouri solare
-
Centrala termica electrica sau aer conditionat (pompa de caldura)? - 11-08-2008

Aparatele de aer conditionat sunt masini frigorifice cu compresie mecanica, in functie de sensul circuitului frigorific, ele pot functiona sa faca frig sau cald intr-o incapere. Denumirea de pompa de caldura se refera la faptul ca acest echipament transporta caldura, in cazul nostru de la interior catre exterior (in timpul verii) si de la exterior catre interior (in timpul iernii).
Pompele de caldura sunt de mai multe feluri in functie de mediul de transmitere al caldurii: aer-aer, aer-apa, pamant-apa. In comparatia noastra ne vom referi la pompa de caldura aer-aer, adica aparatul de aer conditionat obisnuit.
Principiului de functionare:

- pe racire: Compresorul aspira vapori, ridica presiunea acestora pana la presiunea de condensare, vaporii ajung in schimbatorul de caldura de la exterior unde condenseaza eliberand caldura latenta de condensare, se consuma presiunea in valva de laminare (tub capilar) pana cand lichidul ajunge la presiunea de vaporizare. Acesta intra in schimbatorul de caldura de la interior unde vaporizeaza preluand din incapere caldura latenta de vaporizare. Vaporii sunt filtrati prin acumulator de lichidul care nu a vaporizat si ciclul se reia.
- pe incalzire: Valva cu 4 cai comuta si inverseaza circuitul frigorific, astfel incat vaporizatorul devine condensator si condensatorul devine vaporizator. Circuitul este similar, cu mentiunea ca acum la unitatea interioara se cedeaza caldura latenta de condensare, iar la exterior se preia caldura latenta de vaporizare.
Eficienta acestui sistem este notata COP, Coefficient of Performance - coeficientul de performanta, este raportul dintre puterea electrica absorbita si puterea termica de incalzire generata. Un sistem cu COP clasa A de energie trebuie sa aiba acest indice peste 3,6. Asta inseamna ca pentru 1 kW de energie consumata el trebuie sa transmita 3,6 kW energie termica.

Rezulta ca este cu mult mai eficient decat centralele electrice, la care acest coeficient este 0,99.
Daca eficienta este in favoarea pompelor de caldura, de ce nu se folosesc pe scara larga?
Totul tine de preluarea caldurii de afara. Cu un aparat de aer conditionat obisnuit acest lucru se poate face eficient pana la temperaturi situate in jurul a 0 grdC. Cu un aparat de aer condtionat cu compresor de tip inverter se poate ajunge pana la -15 grdC. Cu noile sisteme Altherma Daikin se poate ajunge pana la -20grdC. Cu cat temperatura exterioara de functionare este mai mica, cu atat echipamentele sunt mai costisitoare.
Ex: Pentru o camera de 25 mp cu un necesar de incalzire de aproximativ 3,5 kW avem:
Aer conditionat Daikin inverter - peste 3000 RON
Aer conditionat LG compresor clasic - pana in 2000 RON
Radiator electric 3.5 kW - pana in 300 RON
Centrala termica electrica 6 kW - peste 2000 RON (aici comparatia este un pic exagerata, pentru ca pe langa costul centralei, punerea efectiv in functiune necesita radiatoare si montaj, costurile ridicandu-se cu inca 1000 RON aproximativ, dar si puterea este mai mare, putand incalzi mai mult de 1 camera).
Concluzie:
Centralele electrice pot functiona tot timpul anului, indiferent de temperatura exterioara, aparatele de aer conditionat, in functie de tipul lor, pot functiona numai o parte din timpul iernii. Eficienta este de partea pompelor de caldura. In functie de aplicatie alegeti solutia potrivita.
Resurse:
Aer conditionat
|
|